Tradițiile diferă de la o zonă la alta a țării și evoluează în timp, ca un organism viu, astfel explicându-se similitudinile dintre tradițiile de iarnă actuale și cele precreștine, dedicate zeului Saturn, și asimilarea unor obiceiuri preluate de la alte popoare.
Sărbătorile de iarnă la români. Tradiții și zile importante
De la Sf. Andrei, numită și Ziua Lupului, începe tradițional iarna (în calendarul popular se numește chiar Sânt Andrei cap de iarnă). Se respectă această zi ca animalele din gospodărie să nu fie atacate de lupi și oamenii mănâncă sau se ung cu usturoi ca să îndepărteze strigoii. Fiecare pune grâu la încolțit și cât de mult va crește, atât de bine îi va merge în anul ce urmează. În această zi, copiii taie crenguțe de măr, păr sau prun și le pun în vaze în casă. De obicei înfloresc până la sfârșitul lunii decembrie, când vor fi folosite pentru sorcovit în prima zi a noului an.
De Sf. Nicolae, toți copiii caută în ghetuțe. Moșul le lasă de obicei fructe și dulciuri celor cuminți și câte o nuielușă de măr celor năzbâtioși. Cel obraznic trebuie să pună nuiaua într-un vas cu apă. Dacă aceasta înflorește până de Crăciun, atunci se zice că micul poznaș este iertat.
Ce se face în ajunul Sărbătorilor
Pe 20 decembrie, de Ignat, se sacrifică porcul (obicei păgân, animalul fiind asociat unei ființe mitice care a răpit soarele) din care se gătesc cele mai multe bucate. În toată țara, de Ajun copiii merg la colindat cu „Moș Ajunul” și alte cântece specifice, apoi de Crăciun cu „Steaua”, iar de Anul Nou cu „Sorcova” și „Plugușorul”.
În Maramureș, la colindat merg și adulții și sunt răsplătiți de gazde cu sarmale, mâncăruri din carne de porc, cozonac, colaci, vin. În anumite sate, de Crăciun, gospodarii dau cu usturoi pe fruntea celor din familie, pe pragul casei, al grajdului, pe coarnele vitelor, pentru protecție împotriva bolilor și spiritelor rele. Nimeni nu dă cu împrumut și nu mătură în casă.
Sărbătorile de iarnă se încheie de Bobotează
În Moldova, de Crăciun, pe lângă alte decorațiuni, casele se împodobesc cu plante de leac, cu busuioc în special, care aduce norocul și protejează de spirite necurate. Când gospodina frământă cozonacii, iese cu mâinile pline de aluat și zice fiecărui pom: „Mărule (prunule etc.), așa de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele!”.
În Banat, în noaptea de Ajun sârbii fac în curte câte un foc pe care pun un trunchi subțire sau o creangă de stejar (banjakul). Scânteile lui se crede că vor aduce belșug în gospodăria respectivă. În unele sate românești, cel mai în vârstă membru al familiei aruncă boabe de grâu și porumb înaintea colindătorilor. Aceste boabe se dau apoi o parte ca hrană păsărilor din gospodărie, să sporească, și altă parte se adaugă semințelor pentru înființarea noilor culturi, să sporească rodul câmpului. Dacă este musai să se măture, nu se aruncă gunoiul din casă, ca să nu îndepărtezi sporul.
Sărbătorile de iarnă se încheie de Bobotează, când se sfințesc apele. Nimeni nu spală rufe în această zi, nu se ceartă sau dă ceva cu împrumut. Cu apa sfințită se stropesc casa, livada, grajdul și animalele.
Tradițiile se păstrează doar prin participarea efectivă a oamenilor la ritualurile respective. Așa că haide să le menținem vii, să mergem la colindat cu toții.
