# Supradiagnosticarea la mamografie ar putea fi sub 5%, nu de până la 50% > O reanaliză a opt studii estimează sub 5% supradiagnosticare la mamografie, mult sub valorile de 30%-50% citate anterior. Publicat: 26 septembrie 2026, 18:32 · Autor: Carmen Matei · Categorie: [Sănătate](https://revistaioana.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/supradiagnosticarea-la-mamografie-ar-putea-fi-sub-5-nu-de-pana-la-50/ · Publicație: Revista Ioana ![Echipament pentru mamografie](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/09/supradiagnosticarea-la-mamografie-1024x682.jpg) **Supradiagnosticarea cancerului de sân depistat prin mamografie ar putea fi sub 5%, potrivit unei noi reanalize a studiilor randomizate. Estimarea este mult mai mică decât valorile de 30%-50% citate în unele cercetări anterioare, dar analiza nu stabilește o schemă unică de screening pentru toate femeile.** Noua analiză a reunit rezultatele tuturor celor opt studii randomizate despre screeningul mamografic și le-a comparat cu date din două programe regionale din Danemarca, potrivit [ScienceDaily](https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260924020351.htm). Rezultatele sunt asociate articolului „Breast cancer overdiagnosis in mammography trials, separating signal from noise: a meta-analysis”, publicat în 2026 în JNCI: Journal of the National Cancer Institute, cu DOI-ul 10.1093/jnci/djag302. Supradiagnosticarea apare atunci când screeningul identifică un cancer de sân care nu ar fi provocat simptome sau nu ar fi amenințat viața femeii. Definiția poate include și situația în care femeia moare din altă cauză la scurt timp după diagnostic, astfel încât depistarea și tratarea cancerului îi aduc puține beneficii. Unele estimări mai vechi indicau că între 30% și 50% dintre cancerele de sân depistate prin screening ar putea intra în această categorie. Aceste cifre au influențat discuțiile internaționale despre beneficiile screeningului populațional și despre riscul unui tratament inutil. ## De ce momentul diagnosticului poate modifica estimarea Analiza a inclus studiile New York Health Insurance Plan, Malmö, Two-County, Edinburgh, Canadian National Breast Screening Study, Stockholm, Gothenburg și UK Age. Cercetătorii au evaluat atât cancerul mamar invaziv, cât și carcinomul ductal in situ (DCIS). În Danemarca, screeningul organizat a început în unele regiuni cu 17 ani mai devreme decât în altele. Această diferență le-a permis cercetătorilor să urmărească numărul diagnosticelor imediat după introducerea mamografiei și evoluția acestuia pe o perioadă mai lungă. Tiparele cazurilor suplimentare de cancer depistate în studiile randomizate au fost similare cu cele observate în programele daneze. Pe baza acestei comparații, supradiagnosticarea asociată screeningului este estimată la sub 5%. La introducerea mamografiei, numărul diagnosticelor crește inițial deoarece unele cancere sunt depistate mai devreme decât ar fi fost fără screening. Ulterior, numărul ar trebui să scadă, deoarece o parte dintre aceste cazuri ar fi fost diagnosticate mai târziu și fără mamografie. O estimare poate fi denaturată dacă studiul se încheie înainte ca această scădere să devină vizibilă. Rezultatul poate fi influențat și dacă femeile din grupul de control încep ulterior să facă screening, de exemplu după încheierea studiului sau după introducerea programelor obișnuite. „Atunci când este introdus screeningul, numărul diagnosticelor de cancer de sân crește inițial deoarece cancerele sunt depistate mai devreme decât ar fi fost fără screening. În timp, acest lucru ar trebui urmat de o scădere, deoarece unele dintre aceste cancere ar fi fost diagnosticate ulterior și fără screening”, a explicat Elsebeth Lynge, profesor emerit la Department of Public Health, University of Copenhagen. Pentru recalculare, cercetătorii au analizat: - dacă femeile din grupul de control au făcut ulterior screening; - numărul rundelor de screening oferite fiecărui grup, deoarece rundele suplimentare creează mai multe ocazii de depistare timpurie; - durata urmăririi femeilor din grupurile de screening și de control, pentru ca diagnosticele devansate de mamografie să aibă timp să apară și în grupul de comparație. După ajustarea pentru diferențele de expunere la screening și pentru durata urmăririi, cercetătorii au concluzionat că supradiagnosticarea poate fi considerabil mai rară decât sugerau estimările anterioare. ## Ce înseamnă rezultatul pentru femeile invitate la screening Matejka Rebolj, epidemiolog principal la Queen Mary University of London, a spus că unele estimări ridicate au fost bazate pe date analizate înainte ca studiile să aibă suficient timp pentru a arăta scăderea ulterioară a diagnosticelor. În interpretarea lor temporală completă, datele studiilor randomizate sunt compatibile cu o supradiagnosticare de mai puțin de 5%, nu cu estimări apropiate de 50%. Sisse Helle Njor, profesor la University of Southern Denmark și Lillebælt Hospital, a afirmat că scopul echipei a fost să reunească dovezile din toate studiile randomizate controlate pentru a obține o imagine mai clară asupra amplorii supradiagnosticării. Ea a spus că beneficiile depistării timpurii a cancerului de sân și ale prevenirii morții premature depășesc riscul mic de tratament inutil. Rezultatul poate schimba modul în care este explicat echilibrul dintre beneficiile screeningului și riscul unui diagnostic sau tratament inutil. Pentru femeile invitate la mamografie, studiul sugerează că riscul de supradiagnosticare ar putea fi mult mai mic decât indicau estimările de 30%-50%, dar nu elimină nevoia unei decizii informate și nu stabilește automat aceeași conduită pentru fiecare femeie. Cercetătorii speră ca analiza să ofere un cadru pentru interpretarea mai realistă a dovezilor și pentru informarea femeilor invitate la screening. Articolul este semnat de Sisse Helle Njor, Casper Urth Pedersen, Elsebeth Lynge, Robert A Smith și Matejka Rebolj. Casper Urth Pedersen a beneficiat de sprijinul Novo Nordisk Foundation, cu referința NNF22OC0076184, iar Matejka Rebolj de sprijinul Cancer Research UK, cu referința C8162/A29083.