# România are cea mai mare pondere din UE a celor fără bani pentru o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile, 18,1% > În România, 18,1% dintre oameni nu își permiteau în 2025 o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian la două zile, față de 16,3% în 2024. Publicat: 18 noiembrie 2026, 06:14 · Actualizat: 18 noiembrie 2026, 06:14 · Autor: Cristina Dragomir · Categorie: [Lifestyle](https://revistaioana.ro/articole/lifestyle/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/romania-are-cea-mai-mare-pondere-din-ue-a-celor-fara-bani-pentru-o-masa-cu-carne-peste-sau-echivalent-vegetarian-o-data-la-doua-zile-18-1/ · Publicație: Revista Ioana ![O farfurie cu un preparat gourmet din carne, gnocchi și verdețuri pe o masă albă](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/11/romania-are-cea-mai-mare-pondere-din-ue-a-celor-fara-bani-1024x576.jpg) În România, 18,1% dintre oameni nu își permiteau în 2025 o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, arată [datele Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20261007-2). Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și arată o lipsă de bani pentru acea masă, nu o alegere de a mânca fără carne. În 2024, ponderea era de 16,3% în România, potrivit datelor Eurostat pentru acel an. Creșterea până în 2025 este de 1,8 puncte procentuale. Media UE a fost de 8,5% în 2025, mai puțin de jumătate din valoarea României. ## Ce arată cifra despre masa unei familii Eurostat urmărește dacă o gospodărie își poate permite masa descrisă, iar rezultatul este exprimat ca procent din totalul persoanelor. Prin urmare, cifra de 18,1% nu înseamnă că fiecare dintre acești oameni a mâncat carne sau pește mai rar de o dată la două zile. Ea arată că bugetul gospodăriei nu permite în mod regulat acea masă, inclusiv varianta vegetariană. Indicatorul nu arată ce alimente cumpără fiecare familie și nici dacă mesele ei aduc toate substanțele nutritive de care are nevoie. O persoană care alege să nu mănânce carne nu intră în această categorie doar pentru că are un regim vegetarian. ## Cât au cheltuit gospodăriile pe alimente în 2026 În primul trimestru din 2026, o gospodărie din România a cheltuit în medie 1.456 de lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. Suma reprezenta 31,4% din cheltuielile de consum. În al doilea trimestru, media a ajuns la 1.581 de lei pe lună, adică 32% din cheltuielile de consum. Diferența dintre cele două medii este de 125 de lei pe gospodărie pe lună. Nu înseamnă că fiecare familie a plătit cu atât mai mult: valorile descriu media tuturor gospodăriilor, nu traseul aceleiași familii. INS a raportat pentru al doilea trimestru cheltuieli totale medii de 8.650 de lei pe gospodărie, cu 635 de lei peste primul trimestru și cu 7,6% peste aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile din 2026 și cifra Eurostat despre posibilitatea de a plăti o masă în 2025 măsoară lucruri diferite. Prima arată câți bani au cheltuit gospodăriile în medie; a doua arată câți oameni trăiau în gospodării care nu își permiteau masa respectivă. ## Ce arată datele pentru familiile cu copii În UE, Eurostat a calculat pentru 2024 ponderea persoanelor care nu își permiteau acea masă și după felul gospodăriei. Valorile pentru familiile cu copii aflați în întreținere au fost: - Un adult cu copii: 13,7%. - Doi adulți cu un copil: 6,8%. - Doi adulți cu doi copii: 5,7%. - Doi adulți cu cel puțin trei copii: 10,0%. Acestea sunt medii pentru UE în 2024, nu procente pentru familiile din România în 2025. Ele nu pot fi folosite pentru a spune câte familii românești cu copii nu își permit acea masă. ## O masă fără carne poate avea și alte surse de proteine Într-un [material pentru părinți](https://www.ms.ro/media/documents/7_Pliant_parinti_nutritie_2024.pdf), Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică includ mazărea, fasolea și lintea, alături de carne, pește și ouă, între alimentele care aduc proteine. Materialul recomandă două porții pe zi din această grupă, dar nu spune că orice aliment vegetal are aceeași valoare nutritivă ca peștele sau carnea. La 18 noiembrie 2026, seria Eurostat pentru posibilitatea de a plăti această masă se oprește la anul 2025.