Pentru unii copii, cerințe banale precum „spală-te pe dinți” sau „e timpul să te ridici de la jocul pe calculator” pot declanșa o anxietate intensă și o rezistență extremă. Când acest tip de răspuns afectează viața de zi cu zi, s-ar putea încadra într-un tipar de comportament cunoscut sub numele de evitare patologică a cerințelor (pathological demand avoidance, sau PDA).
Potrivit Independent, copiii cu acest model comportamental au reacții emoționale puternice la solicitările părinților și profesorilor, pe care le percep ca pe o încălcare a sentimentului lor de control. Acest lucru poate duce la răspunsuri furioase sau punitive din partea adulților, culminând cu un ciclu de suferință și frustrare atât pentru adult, cât și pentru copil.
Ce se ascunde în spatele acestui comportament
PDA nu este un diagnostic oficial și nu se regăsește în DSM-5, manualul care definește tulburările mintale. Experții încă dezbat caracteristicile sale cheie. Evitarea cerințelor, ca majoritatea condițiilor ce descriu un grup de simptome psihiatrice, există pe un spectru, cu diferite grade de suferință generată de anxietate și simptome de căutare a controlului.
Acest tipar afectează în principal un subgrup de copii autiști, dar poate apărea și la adulți sau la persoane fără autism. Majoritatea condițiilor de neurodezvoltare, inclusiv autismul, perturbă circuite specifice ale creierului, în special bucla dintre ganglionii bazali, talamus și cortex. Aceste circuite ajută la gestionarea funcțiilor executive, adică la suprimarea răspunsurilor impulsive și la alegerea unor acțiuni potrivite.
Evenimentele stresante și cerințele excesive pot perturba aceste circuite. În loc să răspundă flexibil, persoanele cu tendințe de evitare a cerințelor pot deveni copleșite, rigide, reactive și evitative. Atunci când copiii autiști se simt copleșiți, ei pot să-și ferească privirea, să se absoarbă în rutinele obișnuite sau să refuze să se adapteze la stres, comportamente pe care părinții și profesorii le pot interpreta greșit drept sfidare, nu ca un semn de supraîncărcare.
Studiu din 2025: Părinții, în dificultate în fața sistemului
Un studiu din 2025, în cadrul căruia cercetătorii au intervievat 21 de părinți ai unor copii autiști cu trăsături de evitare patologică a cerințelor, a scos la iveală probleme recurente. În loc să primească sprijin constant și integrat din partea serviciilor de sănătate, părinții s-au confruntat cu trei provocări majore:
- Lipsa de înțelegere a nevoilor copilului.
- Sfaturi inconsecvente și fragmentate.
- Un accent pus pe conformare, în detrimentul sprijinului.
Aceste răspunsuri din partea serviciilor medicale au avut tendința de a agrava simptomele.
9 moduri prin care poți ajuta copilul, dar și pe tine
Deși cercetarea privind intervențiile pentru PDA este limitată, există strategii pe care părinții le pot implementa pentru a reduce gradul în care copiii se simt copleșiți de cerințe. Acestea se bazează pe adoptarea de către părinți și profesori a unei mentalități de curiozitate, umilință și dorință de a învăța. Iată 9 moduri de a pune acest lucru în practică:
- Experimentează și fii flexibil. Evitarea cerințelor poate fi derutantă. Nu există o strategie unică, deoarece fiecare copil este unic. Experimentează diverse abordări, combină compasiunea cu așteptări clare și revino asupra ideilor mai târziu dacă este necesar.
- Colaborează pentru a găsi soluții. Amintește-ți că un astfel de comportament provine adesea din stres și supraîncărcare. Rămâi curios, oprește-te pentru a analiza ce l-ar putea supăra pe copil și colaborați la un plan care să-i susțină autonomia.
- Ascultă cu atenție. Sfidarea este adesea o cerere de ajutor pentru a gestiona emoții copleșitoare. Când copilul este sfidător, recunoaște situația și întreabă-l ce crede. Adesea, copiii nu știu de ce s-au supărat și au nevoie de ajutor pentru a clarifica cauza.
- Renunță la nevoia de a avea control. Insistența asupra conformării escaladează adesea suferința. Renunțarea la nevoia de a avea dreptate sau de a deține controlul îl ajută pe copil să se simtă mai în largul său. Oferă-i opțiuni despre cum sau când să finalizeze sarcinile.
- Acceptă complexitatea. Copiii cu evitare a cerințelor au adesea nevoi care nu se încadrează în categorii simple. Acceptarea complexității îi ajută pe adulți să rămână flexibili și deschiși.
- Construiește o relație bazată pe încredere. O relație puternică este fundamentul sprijinului comportamental eficient. Construirea conexiunii și repararea rupturilor îi ajută pe copii să simtă că îi sprijini, ceea ce reduce în mod natural evitarea.
- Observă punctele forte și creează oportunități. Copiii cu PDA au adesea abilități puternice. Evidențierea punctelor forte și crearea de oportunități de a-i ajuta pe alții pot construi încrederea și motivația.
- Gestionează-ți propriile emoții. Când un copil pare sfidător, observă-ți respirația pentru câteva secunde pentru a anula tentația inițială de a arăta furie. Un răspuns calm modelează reglarea emoțională pe care vrei ca și copilul tău să o învețe.
- Creează o echipă de sprijin. O echipă de adulți de încredere, cum ar fi membri ai familiei, profesori și personal de sprijin, ajută la împărțirea responsabilităților și asigură că cel mic poate căuta mereu ajutor la nevoie.
Articolul a fost scris de Nicole Rinehart, profesor de psihologie clinică la Monash University, David Moseley, profesor asociat de psihologie clinică la Monash University, și Simon Moss, profesor de psihologie la Monash University.
