# Probele de lapte matern din România au avut cea mai mare pondere de grăsimi polinesaturate dintre nouă țări > Probele de lapte matern din România au avut o pondere de 22% a grăsimilor polinesaturate. Publicat: 17 noiembrie 2026, 12:26 · Actualizat: 17 noiembrie 2026, 12:26 · Autor: Alina Cojocaru · Categorie: [Sănătate](https://revistaioana.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/probele-de-lapte-matern-din-romania-au-avut-cea-mai-mare-pondere-de-grasimi-polinesaturate-dintre-noua-tari/ · Publicație: Revista Ioana ![O cameră obișnuită pentru bebeluși, cu un pătuț gol lângă fereastră](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/11/probele-de-lapte-matern-din-romania-au-avut-cea-mai-mare-1024x576.jpg) În probele de lapte matern analizate în nouă țări, România a avut cea mai mare pondere a unui tip de grăsimi, arată un studiu publicat în Scientific Reports la 15 noiembrie 2026. Pentru mamele care alăptează, rezultatul nu înseamnă că laptele din România este mai bun sau că sugarii cresc altfel. Procentul raportat pentru România este de 22%, dar se referă numai la ponderea acestor grăsimi în totalul grăsimilor de acest fel măsurate în lapte. Cercetătorii nu au testat dacă diferențele dintre țări au avut vreun efect asupra copiilor. ## Ce înseamnă procentul de 22% din România Cercetătorii au măsurat acizii grași polinesaturați, un tip de grăsimi din laptele matern. În probele din România, aceștia au reprezentat 22% din totalul acizilor grași măsurați. Nu înseamnă că 22% din lapte era alcătuit din aceste grăsimi. Media raportată în studiu a fost de 16%, iar cea mai mică pondere dintre țările comparate, de 11%, a fost în Filipine. Aceste cifre descriu compoziția probelor, nu calitatea laptelui fiecărei mame și nici cantitatea de grăsimi primită de un copil. ## Câte mame au contribuit cu date și cum a fost luat laptele Analiza a pornit de la trei cercetări care au cuprins 450 de perechi mamă-copil din Europa și Asia. Pentru comparația finală, autorii au folosit date de la 305 perechi. Au fost incluse mame sănătoase, nefumătoare, cu copii născuți la termen și care creșteau în limitele folosite de Organizația Mondială a Sănătății. În tabelele studiului, pentru România apar 30 de observații la măsurătoarea raportată. Autorii explică faptul că numărul arată câte mame au contribuit cu date pentru acea măsurătoare, nu câte porții separate de lapte au fost analizate în laborator. Probele au fost luate dimineața, din același sân, în jurul orei 11, cu o abatere de două ore. Mamele au fost rugate să golească sânul la alăptarea anterioară. Pentru analiza laptelui recoltat după mai mult de 21 de zile și până la patru luni de la naștere, laboratorul a folosit câte o parte de probă de între 10 și 40 de mililitri. ## Ce nu arată comparația dintre țări Copiii au fost selectați pentru că se dezvoltau normal, dar cercetătorii nu au verificat dacă alcătuirea laptelui le-a influențat creșterea. Nici cantitatea totală de lapte băută de fiecare copil nu a fost măsurată. Prin urmare, procentul dintr-o probă nu arată cât din acele grăsimi a primit copilul într-o zi. Unele țări au avut puține participante, iar datele din Africa, America, Australia și Noua Zeelandă au lipsit. Autorii nu au avut nici date despre alimentația mamelor, așa că studiul nu stabilește de unde vin diferențele observate între țări. ## Ce recomandare rămâne pentru hrănirea copilului [Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă numai lapte matern în primele șase luni](https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/infant-and-young-child-feeding), apoi continuarea alăptării până la doi ani sau mai mult, împreună cu alimente potrivite vârstei introduse de la șase luni. Comparația dintre probele din cele nouă țări nu a testat o schimbare a alimentației mamelor și nu oferă o regulă nouă pentru aceasta. Studiul declară că a fost finanțat de Société des Produits Nestlé S.A. și că toți autorii sunt sau au fost angajați ai companiei. Rezultatele publicate descriu probele analizate; [efectul diferențelor de compoziție asupra creșterii copiilor](https://revistaioana.ro/o-mama-obosita-nu-mai-are-nevoie-de-inca-o-vina-ce-spune-de-fapt-studiul-de/) nu a fost cercetat.