# Pisicile care nu puteau lua hrana au mieunat de 86 de ori lângă un om, față de 20 de ori singure

> Pisicile din experiment nu puteau lua hrana dintr-o cutie. Au fost înregistrate 86 de mieunături cu un om prezent și 20 fără el.

Publicat: 11 noiembrie 2026, 01:15 · Actualizat: 11 noiembrie 2026, 01:15 · Autor: Cristina Dragomir · Categorie: [Lifestyle](https://revistaioana.ro/articole/lifestyle/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/pisicile-care-nu-puteau-lua-hrana-au-mieunat-de-86-de-ori-langa-un-om-fata-de-20-de-ori-singure/ · Publicație: Revista Ioana

![O pisică tigrată doarme întinsă pe o suprafață din scânduri de lemn](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/11/pisicile-care-nu-puteau-lua-hrana-au-mieunat-de-86-de-ori-1024x633.jpg)

Pisicile au mieunat mai des când un om era lângă ele și le putea vedea, iar hrana le era inaccesibilă. Cercetătorii de la Universitatea din São Paulo au observat acest lucru într-un experiment cu 38 de pisici, publicat în 2026. Pentru stăpâni, împrejurările în care apare mieunatul pot fi un indiciu, nu o dovadă că fiecare sunet înseamnă „ajută-mă”.

Pentru fiecare pisică, observația a durat un minut cu un om atent în încăpere, apoi încă un minut fără niciun om acolo. Hrana ei preferată se afla într-o cutie cu găuri: îi putea simți mirosul, dar nu o putea scoate singură.

## Ce s-a schimbat când omul era lângă pisică

Cercetătorii au numărat 86 de mieunături în prezența omului și 20 când pisicile erau singure. Acestea sunt totalurile înregistrate în cele două situații, nu numărul pisicilor care au mieunat.

Un calcul făcut de cercetători a arătat că șansele statistice ca o pisică să miaune erau de peste 16 ori mai mari când omul se afla în încăpere. Asta nu înseamnă că fiecare pisică a mieunat de 16 ori mai mult. Când vocalizau, animalele priveau adesea spre om; uneori își mutau privirea între el și cutia cu hrană.

Când nu era niciun om în cameră, pisicile au rămas nemișcate mai multă vreme, uitându-se către ușă. Diferența dintre cele două situații susține ideea că mieunatul poate avea un rol în comunicarea cu omul.

## Ce poate însemna un mieunat acasă

Experimentul a urmărit o singură problemă: hrană pe care pisica o putea mirosi, dar nu o putea lua. Au fost alese pisici despre care se știa deja că mieună în situații legate de mâncare. Rezultatul nu poate fi folosit pentru a spune că toate pisicile reacționează la fel sau că orice mieunat este o cerere de ajutor.

Felul în care pisica își folosește privirea fusese descris și în [teza susținută în iulie 2024 la Universitatea din São Paulo](https://teses.usp.br/teses/disponiveis/47/47132/tde-11102024-173550/fr.html) de cercetătoarea Naila Maui Fukimoto. În acea cercetare, majoritatea mieunăturilor au apărut când pisicile se uitau direct la stăpânii lor. Privirea și sunetul pot apărea împreună, dar experimentul din 2026 nu dovedește că pisica înțelege că omul îi poate rezolva problema.

## Când mieunatul poate cere un consult veterinar

Un mieunat nou sau care continuă nu trebuie pus automat pe seama unei cereri de atenție. Medicul veterinar Rachel Korman, specialistă în medicina pisicilor, recomandă un consult dacă vocalizarea este nouă, persistă sau apare împreună cu alte schimbări.

Printre acestea se numără scăderea în greutate, schimbarea poftei de mâncare, setea crescută, folosirea diferită a litierei, mișcarea mai greoaie ori confuzia. Experimentul despre cutia cu hrană nu poate arăta dacă o pisică ce miaună mai mult are o problemă de sănătate.

*Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, din Wikimedia Commons.*