# Munca frecventă de noapte a fost asociată cu mici diferențe în structura inimii > Un studiu pe 42.671 de adulți a găsit mici diferențe ale inimii la cei cu ture de noapte frecvente, fără a dovedi că munca le provoacă. Publicat: 21 noiembrie 2026, 15:46 · Actualizat: 21 noiembrie 2026, 15:46 · Autor: Alina Cojocaru · Categorie: [Sănătate](https://revistaioana.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/munca-frecventa-de-noapte-a-fost-asociata-cu-mici-diferente-in-structura-inimii/ · Publicație: Revista Ioana ![O inimă desenată cu cretă roz pe asfalt](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/11/munca-frecventa-de-noapte-a-fost-asociata-cu-mici-diferente-1024x576.jpg) Persoanele care lucrează frecvent în ture de noapte au avut, în medie, mici diferențe în forma și funcționarea inimii față de cele care lucrează ziua, arată un studiu publicat în noiembrie 2026. Cercetarea nu arată că programul de noapte provoacă aceste schimbări și nici că o persoană care lucrează noaptea se va îmbolnăvi de inimă. [Studiul publicat pe 19 noiembrie 2026](https://academic.oup.com/ehjcimaging/advance-article-abstract/doi/10.1093/ehjci/jeag268/9072113?redirectedFrom=fulltext) a analizat 42.671 de adulți din UK Biobank, o bază de date medicale din Regatul Unit. Dintre ei, 1.322 au declarat că lucrează frecvent noaptea. Când a început cercetarea, participanții aveau, în medie, 52 de ani. Cei care aveau deja boli de inimă sau ale vaselor de sânge nu au fost incluși. ## Ce diferențe au văzut cercetătorii la inimă Participanții au făcut un examen al inimii prin rezonanță magnetică, o metodă care produce imagini detaliate fără operație. În grupul celor care lucrau frecvent noaptea, pereții camerei principale care pompează sângele erau, în medie, puțin mai groși în raport cu mărimea ei. Unele camere ale inimii aveau volume mai mici, iar o măsură a contracției mușchiului cardiac era mai puțin favorabilă. Cercetătorii au comparat grosimea peretelui, raportul dintre masa și volumul camerei principale și felul în care aceasta se strânge. Diferențele au avut valorile statistice 0,092, 0,072 și, respectiv, 0,092. Aceste numere ajută la compararea grupurilor; ele nu înseamnă că peretele inimii unei persoane s-a îngroșat cu 0,092 milimetri. Au fost mai mici și unele măsuri ale volumului camerelor din stânga și din dreapta inimii, inclusiv cantitatea de sânge împinsă la o bătaie de camera din dreapta. În schimb, cercetătorii nu au găsit o diferență clară pentru proporția de sânge împinsă de camera principală la fiecare bătaie. Nici o altă măsură a felului în care se strânge această cameră, pe lungime, nu a arătat o diferență clară. ## Ce nu arată studiul despre riscul de boală Inima a fost examinată o singură dată. Cercetătorii nu au urmărit dacă participanții s-au îmbolnăvit ulterior și nici ce s-ar întâmpla cu inima cuiva care ar reduce sau ar opri turele de noapte, [precizează Societatea Europeană de Cardiologie](https://www.escardio.org/news/press/press-releases/night-shift-work-linked-to-differences-in-heart-structure-and-biomarkers/). Studiul urmărește o legătură între programul de lucru și măsurătorile inimii, nu dovedește că unul l-a provocat pe celălalt. Frecvența turelor a fost împărțită în patru categorii, însă rezumatul studiului nu dă numărul de nopți care încadrează un lucrător în categoria „frecvent”. Rezultatele prezentate nu arată separat diferențele pentru femei. Participanții erau în mare parte voluntari albi de origine europeană, cu o stare bună de sănătate; au fost excluse și persoanele pentru care lipseau datele despre ture, în general mai vârstnice și mai des afectate de boli cardiometabolice. Analiza a ținut cont de stilul de viață și de alți factori, dar această excludere poate influența rezultatele. De aceea, rezultatele nu pot fi aplicate direct fiecărui lucrător din România. ## Ce înseamnă rezultatele pentru cine lucrează noaptea Analizele de sânge au arătat, în grupul celor care lucrau frecvent noaptea, valori mai mici pentru un acid gras numit DHA și pentru unii indicatori legați de colesterolul „bun”. Alți indicatori, legați de grăsimile numite trigliceride și de inflamație, au avut valori mai mari. Nici aceste diferențe nu stabilesc riscul de boală al unei anumite persoane. Autorii spun că medicii pot lua în calcul programul de lucru când discută cu un pacient despre sănătatea inimii, mai ales dacă acesta are și alți factori de risc. Următorul pas propus de cercetători este urmărirea, în timp, atât a turelor de noapte, cât și a imaginilor inimii.