# Infecțiile din sânge cu Klebsiella rezistentă la unele antibiotice. Rata estimată în România, aproape triplă între 2019 și 2024 > Rata estimată a infecțiilor din sânge cu Klebsiella pneumoniae rezistentă aproape s-a triplat în România între 2019 și 2024. Publicat: 17 noiembrie 2026, 09:40 · Actualizat: 17 noiembrie 2026, 09:40 · Autor: Alina Cojocaru · Categorie: [Sănătate](https://revistaioana.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/infectiile-din-sange-cu-klebsiella-rezistenta-la-unele-antibiotice-rata-estimata-in-romania-aproape-tripla-intre-2019-si-2024/ · Publicație: Revista Ioana ![O cultură de bacterii într-o cutie Petri cu mediu de cultură pe bază de sânge](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/11/infectiile-din-sange-cu-klebsiella-rezistenta-la-unele-1024x576.jpg) În România, rata estimată a infecțiilor din sânge cu bacteria Klebsiella pneumoniae rezistentă la unele antibiotice puternice a fost de aproape trei ori mai mare în 2024 decât în 2019, arată Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Pentru pacienții care fac această infecție, rezistența bacteriei poate îngreuna tratamentul. Cifra nu înseamnă că orice infecție a devenit de trei ori mai greu de tratat. Nici nu arată că riscul unei anumite femei la naștere sau la o operație s-a triplat. ## De la câte infecții a pornit creșterea În România, ECDC a estimat 7,12 infecții din sânge la 100.000 de locuitori în 2019 și 20,31 în 2024, pentru bacteria Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme. Acestea sunt antibiotice folosite în tratarea unor infecții grave. În 2023, estimarea era deja de 20,02 la 100.000 de locuitori, potrivit [raportului ECDC cu datele pentru 2024](https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/antimicrobial-resistance-eu-annual-epidemiological-report-2024.pdf). Creșterea dintre 2019 și 2024 este de 185,3%, nu de 185,3 cazuri la fiecare 100.000 de oameni. Indicatorul se referă numai la această bacterie, la rezistența ei față de această clasă de antibiotice și la infecțiile găsite în sânge. Numărul este o estimare făcută din rezultatele laboratoarelor. ECDC a eliminat înregistrările repetate și a folosit fiecare rezultat distinct drept indiciu al unei infecții; peste 99% dintre probele folosite au fost probe de sânge. Raportul marchează datele României pentru prudență, deoarece cel puțin un criteriu privind cât de bine reprezintă probele situația din țară nu a primit cel mai bun calificativ. ## Alte bacterii și antibiotice au cifre diferite ECDC urmărește separat bacteriile și clasele de antibiotice la care acestea nu mai răspund. Pentru România, estimările din 2024 au fost, la 100.000 de locuitori: - Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme: 20,31 infecții din sânge. - Klebsiella pneumoniae rezistentă la o altă clasă de antibiotice, numită cefalosporine de generația a treia: 27,34. - Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia: 9,68. - Escherichia coli rezistentă la carbapeneme: 0,42. Valorile apar în [datele ECDC pentru România](https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/antimicrobial-resistance-annual-epidemiological-report-country-summaries-2024-data.pdf). Ele nu se adună pentru a afla câți oameni au avut infecții rezistente: fiecare rând măsoară o combinație diferită între bacterie și antibiotice. ## Ce poate însemna pentru un pacient Bacteria devine rezistentă la antibiotic, nu corpul pacientului. ECDC arată că rezistența la carbapeneme apare adesea împreună cu rezistența la alte antibiotice, ceea ce poate lăsa medicilor puține opțiuni pentru o infecție gravă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că, atunci când antibioticele nu mai funcționează împotriva bacteriilor, unele infecții devin mai greu de tratat, iar operațiile, nașterile și tratamentele pentru cancer pot avea riscuri mai mari. Este un avertisment general, nu o măsurare a riscului unei anumite operații sau nașteri în România. Testele de laborator ajută la aflarea bacteriei și a antibioticelor la care aceasta răspunde. În evaluarea publicată la 16 noiembrie 2026, OMS arată că 183 de țări au trimis date, iar 36% dintre ele au declarat că au un laborator național dotat pentru testele urmărite. Procentul nu descrie dotarea laboratoarelor din România. ## Când sunt utile antibioticele Ministerul Sănătății arată că antibioticele nu tratează gripa, care este provocată de un virus. Dacă medicul constată și o infecție bacteriană, el poate prescrie un antibiotic. - Nu lua antibiotic pentru gripă din proprie inițiativă. - Dacă bănuiești că ai nevoie de antibiotic, cere sfatul medicului; acesta stabilește dacă este necesar și îl prescrie. - Dacă ai primit o rețetă, respectă doza și durata indicate, fără să le schimbi singur. [Recomandările Ministerului Sănătății pentru gripă](https://www.ms.ro/media/documents/Ce_trebuie_sa_stie_parintii_despre_gripa_sezoniera.pdf) cer ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, pe bază de rețetă.