# Filmul Everytime a castigat premiul Un Certain Regard la Cannes. Productia ajunge în America

> Filmul austriac Everytime, regizat de Sandra Wollner, a castigat premiul Un Certain Regard la Cannes. Afla detalii despre drama care exploreaza doliul.

Publicat: 30 mai 2026, 00:28 · Actualizat: 23 iulie 2026, 10:45 · Autor: Gabriela Voicu · Categorie: [Entertainment](https://revistaioana.ro/articole/entertainment/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/filmul-everytime-a-castigat-premiul-un-certain-regard-la-cannes-productia-ajunge-in-america/ · Publicație: Revista Ioana

![Everytime Cannes](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/05/Everytime-Cannes-1780090028-1024x576.webp)

Știm cu toate că doliul este un subiect extrem de greu de abordat, chiar și la o cafea cu cea mai bună prietenă. Dar cum ar fi dacă o producție cinematografică te-ar ajuta să înțelegi mai bine acele emoții copleșitoare? Producția austriacă Everytime, regizată de Sandra Wollner, tocmai a câștigat premiul cel mare în secțiunea Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes, iar compania 1-2 Special a achiziționat toate drepturile pentru America de Nord.

Dincolo de premiile strălucitoare de pe covorul roșu, povestea vorbește direct despre modul în care o familie gestionează o pierdere teribilă. Să fim sincere, arta vizuală ne oferă adesea acel spațiu sigur în care putem procesa propriile suferințe ascunse, iar acest film promite exact o astfel de experiență profundă.

## Povestea din spatele imaginilor estompate

![Hope, (aka HOPEU), 2026.](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/05/Everytime-Cannes-1780090064.webp)

Filmul urmărește o mamă, pe fiica ei tânără și un adolescent. Uniți de durere în urma unei tragedii, aceștia pleacă într-o excursie în Insulele Canare pentru o vacanță în familie care nu a avut loc niciodată.

Numai că lucrurile iau o întorsătură psihologică subtilă.

Brusc, trecutul și prezentul, ficțiunea și realitatea, încep să se estompeze încetul cu încetul. Din distribuție fac parte actori cu greutate precum Birgit Minichmayr (pe care poate o știi din Everyone Else, The White Ribbon sau The Blood Countess), alături de Lotte Shirin Keiling, Tristan Lopez și Carla Hüttermann. Imaginea poartă semnătura lui Gregory Oke, același director de imagine care a lucrat la aclamatul Aftersun.

## Perspectiva regizoarei asupra suferintei

![SXSW London](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/05/Everytime-Cannes-1780090099.webp)

Așa cum aflăm dintr-un material amplu publicat de [Hollywoodreporter](https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-news/cannes-un-certain-regard-winner-everytime-1-2-special-deal-1236609015/), sursa de inspirație a regizoarei este una profund personală și filosofică. Sandra Wollner a explicat într-un interviu acordat înainte de premieră ce a declanșat această explorare cinematografică.

„De ce continuă soarele să strălucească? S-ar crede că, după o tragedie precum cea care se întâmplă în film, lumea ar trebui să aibă decența de a se opri. … Indiferența universului, căruia nu-i pasă de durerea noastră, asta m-a interesat.”

Între noi fie vorba, cred că multe dintre noi au simțit exact acea nedreptate a lumii care merge mai departe (chiar și atunci când universul nostru personal se prăbușește). Everytime este al treilea lungmetraj al lui Wollner. Debutul ei, The Impossible Picture, a primit premiul pentru cel mai bun film din partea Asociației Criticilor de Film din Germania și premiul Ingmar Bergman International Debut la Göteborg. Al doilea ei film, The Trouble With Being Born, a câștigat premiul special al juriului în secțiunea Encounters la Berlin în 2020.

## Receptia criticilor și vanzarile internationale

Filmul a fost produs de Lixi Frank și David Bohun de la Panama Film, alături de Viktoria Stolpe de la The Barricades. Criticii au fost profund mișcați de această abordare, numind Everytime „o dramă despre doliu intrigant de subestimată”.

Iar analiza jurnaliștilor de specialitate merge chiar mai departe, subliniind că „răsturnarea uriașă de situație de la final ne lasă cu ceva de contemplat.”

„Ca portret al comportamentului uman în urma unei pierderi teribile, filmul se simte atât studiat, cât și plin de compasiune, dezvăluind modul în care toată lumea face tot posibilul să meargă mai departe, dar nu își poate scoate niciodată [doliul] din minte.”

Până la anunțarea unei date oficiale de lansare în cinematografele din Europa de Est, compania Charades continuă să gestioneze vânzările internaționale pentru restul teritoriilor.