# De ce strănuți la soare și când simptomele asociate cer un consult medical > Un studiu pe peste 3.400 de persoane a identificat reflexul la lumină la 25,6% dintre participanți. Durerile oculare asociate cer evaluare medicală. Publicat: 6 octombrie 2026, 21:08 · Actualizat: 6 octombrie 2026, 21:08 · Autor: Valentina Iancu · Categorie: [Sănătate](https://revistaioana.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/de-ce-stranuti-la-soare-si-cand-simptomele-asociate-cer-un-consult/ · Publicație: Revista Ioana ![Femeie afectată de reflex fotosternutator](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/10/reflex-fotosternutator-1024x682.jpg) **Unele persoane încep să strănute la câteva secunde după ce ies din întuneric la soare. Reacția se numește reflex fotosternutator și nu indică, în sine, o alergie la soare. Ochii expuși brusc la lumină puternică pot declanșa strănutul chiar și fără un alergen în aer.** Fenomenul este în general inofensiv, potrivit Cleveland Clinic, citat de [CSID](https://www.csid.ro/stiri/de-ce-unele-persoane-stranuta-cand-ies-brusc-la-lumina-puternica-ce-este-reflexul-fotosternutarii-21326542/). Este cunoscut și ca sindrom ACHOO, acronim al denumirii engleze Autosomal Dominant Compelling Helio-Ophthalmic Outburst, care descrie o reacție involuntară la lumina ce ajunge la ochi, cu o componentă ereditară. Explicația propusă de cercetători pornește de la legătura dintre circuitele nervoase care procesează lumina și cele implicate în senzațiile nazale și în strănut. În mod obișnuit, acesta este un reflex de apărare: praful, polenul, secrețiile sau alți stimuli irită nasul, iar creierul primește semnalul care declanșează reacția. În cazul fotosternutării, lumina nu irită direct nasul. Una dintre teoriile principale implică nervul trigemen, care transmite inclusiv senzații din zona feței și a nasului. Stimularea intensă a sistemului vizual ar putea influența această cale nervoasă. Creierul ar declanșa astfel senzația unui iritant nazal, deși acesta nu există. Studiile neurologice sugerează și participarea unor regiuni ale creierului care procesează informațiile vizuale și senzoriale. Contează schimbarea bruscă a intensității luminii. Poți observa reacția în situații precum: - Ieși dintr-o cameră întunecată în lumina zilei. - Părăsești un cinematograf și ajungi direct afară. - Ieși dintr-un tunel într-o zi însorită. - Aprinzi o lumină foarte puternică într-o încăpere întunecată. Soarele este un declanșator obișnuit, dar și lumina artificială intensă poate provoca reflexul. De regulă, strănutul începe repede și încetează după ce organismul se adaptează la noua lumină. Cercetări asupra populației au găsit proporții de aproximativ 25%, adică în jur de una din patru persoane. Într-un studiu cu peste 3.400 de participanți din China, reflexul a fost identificat la 25,6% dintre ei. Un studiu japonez a raportat însă 3,2%, estimările variind între populații și cercetări. Reacția poate avea și o componentă moștenită. A fost observată la membri ai aceleiași familii, iar studiile genetice au identificat mai multe variante asociate cu predispoziția de a strănuta la lumină. Cercetările sugerează contribuția mai multor variante genetice, nu a unei singure gene. Dacă unul dintre părinți are aceeași reacție ca tine, este posibil să existe o legătură. ## Un strănut brusc poate distrage atenția la volan Recunoașterea reflexului contează dacă observi că strănuți la ieșirea dintr-un tunel însorit. Cercetările au atras atenția asupra riscului potențial de distragere a atenției în timpul condusului sau al pilotării unei aeronave, când reacția apare pe neașteptate. Ochelarii de soare pot ajuta la confortul ochilor în lumină puternică. Filtrarea unei anumite lungimi de undă, adică a unei anumite componente a luminii, nu previne însă întotdeauna reflexul. Dacă strănuți exclusiv sau predominant după expunerea bruscă la lumină și nu ai alte simptome, fenomenul este de regulă benign. Recomandarea medicală prezentată de CSID este să ceri o evaluare dacă strănutul se însoțește de: - Dureri oculare. - Modificări de vedere. - Secreții nazale persistente. - Dificultăți de respirație. - Umflarea feței. - Alte simptome neobișnuite. În aceste situații, evaluarea medicală urmărește excluderea altor cauze ale simptomelor. **Citește și:** - [Medicamentele GLP-1 pot ajuta metabolismul la menopauză, dar nu tratează simptomele](https://revistaioana.ro/medicamentele-glp-1-pot-ajuta-metabolismul-la-menopauza-dar-nu-trateaza/) - [Diferențele dintre stenoza aortică și regurgitarea aortică și simptomele care cer evaluare](https://revistaioana.ro/diferentele-dintre-stenoza-aortica-si-regurgitarea-aortica/) - [Când simptomele care par o viroză cer mers imediat la spital în caz de West Nile](https://revistaioana.ro/cand-simptomele-care-par-o-viroza-cer-mers-imediat-la-spital-in-caz/)