# Cum recunoști crabul albastru din Marea Neagră, apreciat în preparate de 100 de dolari în America

> Crabul albastru poate avea carapacea lată de 20-23 cm. Află cum deosebești masculii de femele și ce condiții are exploatarea comercială.

Publicat: 20 octombrie 2026, 09:11 · Autor: Cristina Preda · Categorie: [Culinar](https://revistaioana.ro/articole/culinar/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/cum-recunosti-crabul-albastru-din-marea-neagra-apreciat-in-preparate/ · Publicație: Revista Ioana

![Un crab albastru comestibil](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/10/crabul-albastru-1024x576.jpg)

**Culoarea corpului, conturul carapacei și trăsăturile cleștilor te ajută să identifici crabul albastru. Carnea speciei prezente în Marea Neagră este apreciată în gastronomie. Potrivit [Observator News](https://observatornews.ro/), în restaurantele din America, preparatele cu crab albastru ajung să coste în jur de 100 de dolari. Acesta este prețul mâncării servite acolo, nu al unui crab cumpărat în România.**

## Îl poți identifica după corp și clești

Denumirea științifică este Callinectes sapidus. Crabul aparține familiei Portunidae și este un decapod, adică un crustaceu cu zece picioare. Pentru recunoaștere, urmărește împreună aceste caracteristici:

- La mascul, partea inferioară a abdomenului, numită șorț, are conturul literei T.
- La femelă, șorțul poate fi triunghiular sau rotunjit, în funcție de maturitatea sexuală.

Diferențele dintre mascul și femelă sunt numite dimorfism sexual. Semnele acestea ajută la identificarea crabului albastru, însă răspândirea speciei tulbură și echilibrul ecosistemelor în care ajunge, îndeosebi pe fondul schimbărilor climatice.

## Gustul cărnii îi dă interesul culinar

Adrian Bâlbă, doctor în științe, explică de ce specia atrage atenția și ca aliment: „Este o specie nord-americană folosită foarte mult în crescătorii, care probabil că va avea o importanță cumva și la noi într-o bună zi. Este un crab foarte mare, de altfel gustos și din ce în ce mai numeros”.

Posibilitatea unei valorificări comerciale în apele românești depinde însă de evoluția populației. Florin Timofte, director al Institutului de Cercetări Marine, precizează condițiile: „Dacă este confirmarea acestei reproduceri în mediul Mării Negre și stabilizarea unei populații, există întotdeauna posibilitatea de a exploata comercial”.

Pescuitul controlat ar putea aduce venituri și ar putea limita numărul exemplarelor. Este o posibilitate de valorificare, nu o măsură anunțată pentru România. În Spania, extinderea speciei a adus beneficii pescuitului local, iar crabul are potențialul de a deveni o resursă alimentară pentru țările Uniunii Europene.

## Specia ajunge și în ape cu salinitate redusă

Originea crabului albastru se află pe țărmul vestic al Oceanului Atlantic. Arealul său se întinde între Cape Cod, în Statele Unite ale Americii, și Argentina, cuprinzând și Golful Mexic. În Europa s-a răspândit ca specie invazivă în mările Mediterană, Neagră, Nordului și Baltică.

Prima observare în regiunea Mării Negre datează din 2019. Transportul prin apa de balast a navelor și deplasarea naturală dinspre Mediterană sunt căile prin care a ajuns aici. Răspândirea continuă dinspre țărmurile turcești și bulgărești către coasta ucraineană și Delta Dunării.

Habitatul pornește de la țărm și ajunge, în mod obișnuit, până la aproximativ 36 m adâncime. În anumite zone, crabul poate coborî dincolo de 100 m. Preferă lagunele și estuarele, zonele de vărsare a râurilor în mare, dar și apele în care salinitatea variază.

Poate trăi inclusiv în apă dulce, mai ales în cazul masculilor. Femelele caută ape mai sărate către gura estuarelor, unde își depun icrele.

## Capturile de scrumbie arată alte schimbări ale apelor

Biologii Institutului de Cercetări Marine din Constanța, județul Constanța, au observat modificări ale ecosistemelor Dunării și Mării Negre. În timp ce crabii albaștri devin mai numeroși, pescarii găsesc mai puțină scrumbie, iar exemplarele capturate sunt mai mici.

Cercetătorul științific George Țiganov leagă situația scrumbiei în principal de temperaturile foarte joase de la începutul migrației, în intervalul ianuarie-martie, dar și din mai și iunie. Nivelul redus al Dunării influențează, la rândul său, migrația.

Laurențiu Mirea, președintele Federației Organizațiilor de Pescari, explică particularitatea capturilor de la mare: „Pescarii de la Marea Neagră nu prind foarte multă scrumbie, că noi o prindem și ne intră în plase când ea migrează spre Dunăre ca să se reproducă. Cantitățile nu sunt foarte mari la noi”.

Cercetătorii se tem că persistența acestor condiții ar putea face ca scrumbia de Dunăre să devină rară.

## Înmulțirea crabului poate afecta speciile locale

Interesul gastronomic vine împreună cu un risc pentru fauna locală. Crabul albastru este un prădător agresiv, iar moluștele, peștii mici și alte crustacee se numără printre vietățile amenințate de răspândirea lui.

Biologul Victor Niță avertizează asupra efectului unei populații mai mari: „Dacă se va stabili și va deveni o populație mai însemnată decât în prezent va distruge ce înseamnă scoici de mică adâncime, unele chiar protejate. Trebuie luate măsuri de managment”.

Biologii solicită evaluarea urgentă a impactului acestei specii asupra ecosistemelor Dunării și Mării Negre.

Corpul crabului albastru este bicolor: albastrul predomină, iar carapacea are o tentă maro-măslinie. Chela, adică cleștele, este complet albastră la mascul; la femelă, vârfurile sunt roșiatice sau portocalii.