# Cum alegi uleiul pentru ouă în funcție de aromă și punctul de fum, de la 107°C la variantele pentru prăjit > Uleiul rafinat de floarea-soarelui are punctul de fum la 227°C. Află când adaugi uleiurile presate la rece și ce variante dau aromă omletei. Publicat: 27 octombrie 2026, 14:20 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 14:20 · Autor: Cristina Dragomir · Categorie: [Culinar](https://revistaioana.ro/articole/culinar/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/cum-alegi-uleiul-pentru-oua-in-functie-de-aroma-si-punctul-de-fum/ · Publicație: Revista Ioana ![Ulei și ouă proaspete](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/10/ulei-pentru-oua-1024x682.jpg) **Când pregătești ouă, poți alege uleiul după două repere concrete: temperatura la care începe să se degradeze și aroma pe care o aduce în farfurie. Pentru folosirea lui ai trei variante, în funcție de produs și preparat: îl utilizezi la prăjire, îl adaugi la final într-o mâncare caldă sau îl păstrezi pentru preparate reci.** Diversificare.ro amintește că uleiul era folosit în alimentație în mai multe feluri. Grecii puneau ulei de măsline și ierburi aromatice pe felii de pâine sau adăugau uleiul în preparate reci. ## Verifică varianta uleiului înainte să îl pui în tigaie Potrivit [Diversificare.ro](https://diversificare.ro/stiati-ca/2013/12/uleiuri-si-temperatura-de-gatire-lor/), punctul de fum desemnează temperatura de la care începe degradarea uleiului, însoțită de pierderea valorii nutritive. Publicația leagă fumegarea de descompunerea glicerinei în etanol și acroleină și de eliberarea radicalilor liberi. Punctul de fum este reperul pentru limita de încălzire, iar pentru prăjire sunt recomandate variantele cu un prag ridicat. Alegerea nu ține doar de planta din care provine produsul. Gradul de rafinare contează și el. Pe măsură ce rafinarea avansează și cantitatea de acizi grași liberi scade, punctul de fum poate crește. Când verifici produsul, distinge între mențiunile rafinat, nerafinat și presat la rece: aceeași denumire de plantă poate însoți uleiuri cu rezistențe diferite la încălzire. În România, varianta rafinată a uleiului de floarea-soarelui este cea mai folosită. Pentru aceasta, pragul indicat este de 227°C. O poți utiliza la cald fără să depășești această temperatură, dar recomandarea include și o restricție după folosire: nu păstra uleiul pentru o nouă prăjire și nu îl reîncălzi. ## Adaugă la final uleiul presat la rece în preparatele calde Pentru uleiurile vegetale nerafinate, recomandarea generală este utilizarea în mâncăruri reci, fără încălzire. Diversificare.ro avertizează că încălzirea grăsimilor polinesaturate din aceste uleiuri le poate face toxice, deși în stare crudă au valoare nutritivă. Dacă vrei să folosești totuși un ulei presat la rece într-un preparat cald, momentul recomandat pentru adăugare este finalul pregătirii, pentru a evita atingerea punctului său de fum. La preparatele făcute în cuptor, indicația este să alegi o setare de temperatură inferioară pragului uleiului utilizat. Alegerea se face pentru varianta concretă a produsului, nu prin preluarea temperaturii unui ulei rafinat din aceeași plantă. Pentru variantele presate la rece, Diversificare.ro indică următoarele repere de încălzire: - Uleiurile de in, șofrănel și floarea-soarelui au punctul de fum la 107°C. - Pentru uleiurile de nuci și arahide, pragul indicat este de 160°C. - Uleiurile de cocos și susan ajung la punctul de fum la 177°C. - Variantele de soia și porumb au, de asemenea, pragul de 177°C. - Uleiul de măsline extravirgin are limita indicată la 190°C; recomandarea este să nu îl încălzești peste ea. - Pentru uleiul de avocado, intervalul indicat este de 190-204°C. - Uleiurile de migdale și de struguri au punctul de fum la 216°C. ## Pentru prăjire, alege produsul care rezistă la încălzire La uleiul de măsline, diferența dintre extravirgin, virgin și pomace contează când alegi produsul pentru temperaturi înalte. Varianta pomace, obținută din turte de măsline, are punctul de fum la 238°C și este indicată pentru această utilizare. Uleiul de palmier are un prag de 235°C. Conține mai multe grăsimi saturate decât uleiurile nerafinate și decât cele de rapiță, soia, porumb sau floarea-soarelui, ceea ce îi conferă rezistență la încălzire. Este folosit pentru prăjire în baie de ulei, dar și pentru prăjire rapidă, cu amestecare. Pentru prăjire sau coacere ai și variante cu punctul de fum peste 230°C. Alegerea dintre ele poate ține de gustul dorit, de proprietățile produsului ori de disponibilitatea lui: Avocado rafinat: imprimă preparatului o aromă de unt, mai puțin pronunțată decât cea a uleiului obținut prin presare la rece. Susan rafinat și semirafinat: sunt opțiuni pentru încălzire la temperaturi ridicate. Uleiul de susan este utilizat mai ales în Asia pentru aroma dată omletelor și preparatelor din carne. Orez: aroma uleiului nu se distinge în mâncarea pregătită, dacă preferi ca acesta să nu adauge un gust recognoscibil. Cocos rafinat: nu dă preparatului aromă de cocos. Proprietățile sale nutritive diferă de cele ale variantei presate la rece. Porumb rafinat: este o variantă relativ ieftină, pe care o găsești ușor în supermarketuri. Soia rafinat: are pragul la 238°C și poate fi utilizat atât la prăjire, cât și la coacere. Comparativ cu celelalte uleiuri rafinate enumerate, conține mai puține grăsimi saturate. ## Separat de ghidul despre ulei: măsurile ANSVSA pentru zonele inundate Dacă locuiești într-o localitate afectată de viituri sau inundații, nu consuma alimente peste care a trecut apa acestora. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ([ANSVSA](https://www.ansvsa.ro/blog/masuri-obligatorii-si-recomandari-ansvsa-pentru-protectia-animalelor-si-siguranta-alimentelor-in-zonele-afectate-de-inundatii-si-viituri/)) le consideră improprii consumului. Interdicția privește inclusiv ouăle, carnea, laptele, legumele și fructele. Aceste fenomene favorizează răspândirea unor boli infecțioase grave transmisibile de la animale la oameni. Recomandările instituției pentru localitățile afectate urmăresc protejarea animalelor și a sănătății publice. ANSVSA le cere proprietarilor să scoată imediat animalele din grajduri, să le mute pe teren înalt și să le asigure un spațiu uscat, protejat de intemperii. Animalele trebuie verificate zilnic, iar medicul veterinar contactat imediat la primele semne de boală. Animalele nu trebuie adăpate din bălți ori din fântâni contaminate. Pentru ele se folosesc rețele publice verificate sau surse neafectate de viituri și inundații. Hrana atinsă de apă trebuie eliminată pentru a evita apariția micotoxinelor, iar furajele rămase trebuie păstrate în spații ferite de infiltrații și umiditate. ANSVSA interzice abandonarea sau aruncarea cadavrelor de animale pe sol ori în cursurile de apă. Proprietarii au obligația legală să anunțe imediat primăria și medicii veterinari, astfel încât cadavrele să fie ridicate și transportate la unități de neutralizare autorizate. Pentru pregătirea hranei în aceste zone, utilizează exclusiv apă îmbuteliată sau apă dintr-o sursă declarată sigură de autorități.