# Cât ai putea plăti pentru zahăr și dulciuri. Estimarea pentru un kilogram de zahăr ajunge la 4,50 lei

> Un kilogram de zahăr ar putea ajunge la 4,50 lei, estima Feliciu Paraschiv. Cofetăriile anticipau scumpiri după 20 septembrie 2026.

Publicat: 13 octombrie 2026, 09:08 · Actualizat: 13 octombrie 2026, 09:08 · Autor: Cristina Preda · Categorie: [Culinar](https://revistaioana.ro/articole/culinar/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/cat-ai-putea-plati-pentru-zahar-si-dulciuri-estimarea/ · Publicație: Revista Ioana

![Majorarea prețului la zahăr](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/10/scumpirea-zaharului-1024x768.jpg)

**Dacă pregătești deserturi acasă, zahărul este unul dintre ingredientele pentru care ai putea plăti mai mult. Comercianții anticipau în septembrie 2026 scumpiri care să se reflecte și în produsele cumpărate din cofetării și patiserii, precum și în băuturile răcoritoare.**

## Prețul pe kilogram rămâne o estimare a comercianților

Pentru cumpărăturile tale, reperul avansat de Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, era o posibilă majorare, nu un tarif stabilit pentru magazine. În declarația din 10 septembrie 2026, acesta explica: „Probabil, va crește undeva cu, să zic, 20%, asta însemnând că o să fie 4,50 lei, poate, kilogramul. Ne așteptăm, cumva, să se bulverseze toate prețurile în zona de băuturi răcoritoare și în zona de produse de cofetărie, patiserie”.

Potrivit unui reportaj [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/economie/pretul-zaharului-atinge-cote-istorice-cum-vor-resimti-romanii-scumpirea-si-ce-spun-expertii-despre-valul-de-cresteri-3941779) din 10 septembrie 2026, prețul global al zahărului crescuse în august cu 21,5%, cea mai mare creștere lunară din octombrie 2010 încoace. Pentru bugetul tău, distincția contează: această evoluție globală și estimarea pentru kilogramul cumpărat în România sunt două repere diferite.

Un anunț de cumpărare directă pentru zahăr, publicat la 1 octombrie 2026, indica o valoare estimată de 160 de lei. Anunțul avea ID-ul 11463402 și codul CPV 15831000-2. Valoarea estimată privea achiziția anunțată, nu prețul unui kilogram la raft. Pentru consultarea textului integral al licitației erau necesare un cont și un abonament.

Zahărul ajunsese la prețuri record. Economiștii descriau scumpirea drept a doua cea mai mare din ultimele decenii și spuneau că efectele ei se vor vedea în întreaga industrie alimentară. Experții estimau majorări care ar putea ajunge la 20%, fără ca procentul să reprezinte un preț stabilit pentru fiecare produs.

## Cofetăriile anticipau majorări după 20 septembrie

Dacă alegi un desert din cofetărie în loc să îl prepari, termenul invocat în septembrie privea scumpirile anticipate de o proprietară de afacere din București. „Ne-a spus că după 20 septembrie să ne așteptăm la o scumpire de 15-20%”, spunea Marilena Adam, proprietara unei cofetării din Capitală, în declarația din 10 septembrie 2026.

Procentul și termenul descriau avertizarea primită de aceasta pentru propria afacere. Pentru cumpărăturile tale, ele rămân o anticipare datată, nu o majorare aplicabilă automat fiecărei cofetării.

Cota redusă de 11% acoperea și produse fără legătură cu alimentația. Deșeurile de lemn folosite pentru încălzire intrau în această categorie dacă erau livrate direct consumatorilor finali, precum persoanele fizice, școlile sau spitalele. Condiția livrării directe conta pentru încadrare, nu doar destinația lemnului.

Diferența se vedea și la cumpărăturile obișnuite: pâinea avea TVA de 11%, în timp ce un suc avea TVA de 21%. Într-un restaurant, mâncarea servită intra la 11%, dar alcoolul și sucurile încadrate la codul NC 2202 rămâneau la 21%. Aceste cote priveau tipul produsului, separat de estimările comercianților privind scumpirea zahărului.

Printre excepțiile de la 11% se aflau alcoolul, sucurile și băuturile răcoritoare încadrate la codul NC 2202, inclusiv energizantele. Tot la 21% intrau alimentele cu zahăr adăugat de cel puțin 10 grame la 100 de grame; formulele pentru sugari erau exceptate de la această regulă. Prin urmare, cota redusă aplicată alimentelor nu se extindea automat la dulciuri sau la băuturile îndulcite.

În prețul plătit pentru alimente și băuturi contează și TVA-ul. Potrivit ghidului Eurocont Grup, în 2026 România avea două cote principale: 21%, cota standard, și 11%, cota redusă. Pentru alimentele și băuturile destinate consumului uman sau animal se aplica, în principiu, cota de 11%, dar existau excepții taxate cu 21%. Astfel, două produse alimentare cumpărate din același magazin nu intrau neapărat în aceeași categorie fiscală.

## Producția internă acoperă mai puțin de un sfert din cerere

România mai avea doi producători de zahăr, care asigurau împreună mai puțin de un sfert din necesar. Seceta afecta și culturile locale de sfeclă folosite pentru producție.

„Uitați cum arată sfecla de zahăr afectată de secetă... E complet uscată, e neagră. S-a uscat complet din cauza deshidratării. Este un procent de 80% daună, din cauza secetei la cultura de sfeclă de zahăr”, declara Mihai Nagy Juhasz, fermier din județul Arad, în reportajul din 10 septembrie 2026. Paguba descrisă privea cultura sa.

Reducerea producției românești avea și un reper anterior: „Producția de zahăr din sfecla a scăzut în 2024 față de 2021, cu 26%. De la aproape 114 mii de tone la 84 de mii de tone”, explica jurnalista Iulia Gurguță în același reportaj.

În 2025, România importase un sfert de milion de tone de zahăr. Cantitatea provenea din Germania, Polonia, Franța și Cehia.

Consumul din România rămăsese stabil în ultimii ani, la 8 kilograme de zahăr de persoană pe an.

Mai există o distincție pentru cei care vând, nu pentru produsul de pe raft: dacă facturezi fără TVA, nu adaugi taxa în prețul facturat. În aceste condiții, prețurile tale pot fi mai mici pentru clienții neplătitori de TVA, între care persoanele fizice și microîntreprinderile aflate sub plafon. Situația nu schimbă cotele aplicabile produselor vândute cu TVA.

La băuturile cumpărate în ambalaje SGR, garanția de 50 de bani pentru recipientele din PET, sticlă sau aluminiu nu avea TVA. Ea era distinctă de prețul băuturii: nu reprezenta contravaloarea unei livrări de bunuri sau servicii. Cota de TVA aplicabilă sucului nu se aplica, așadar, și garanției pentru ambalaj.