# Brățara electronică, propusă ca regulă pentru ordinele care interzic apropierea de victimă. Victima ar putea refuza monitorizarea

> Brățara electronică ar deveni regula când ordinul interzice apropierea de victimă. Persoana protejată ar putea refuza monitorizarea. Proiectul e în lucru.

Publicat: 30 octombrie 2026, 23:20 · Actualizat: 30 octombrie 2026, 23:20 · Autor: Carmen Ciobanu · Categorie: [Dragoste - Relații](https://revistaioana.ro/articole/dragoste-relatii/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/bratara-electronica-propusa-ca-regula-pentru-ordinele-care-interzic-apropierea-de-victima-victima-ar-putea-refuza-monitorizarea/ · Publicație: Revista Ioana

![Brățara electronică, propusă ca regulă pentru ordinele care interzic apropierea de victimă. Victima ar putea refuza monitorizarea](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/10/bratara-electronica-propusa-ca-regula-pentru-ordinele-care-1024x683.png)

Brățara electronică ar putea fi folosită ca regulă atunci când un ordin de protecție îi interzice agresorului să se apropie de victimă. Alina Gorghiu, președinta comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, a anunțat pe 30 octombrie 2026 că proiectul este în lucru și că persoana protejată ar putea refuza monitorizarea.

Propunerea nu schimbă încă felul în care se obține un ordin de protecție. Monitorizarea electronică există deja în România, dar nu însoțește automat fiecare ordin; în prezent, potrivit unui comunicat al Camerei Deputaților din 22 septembrie, persoana protejată trebuie să o solicite sau să o accepte.

## Când ar fi folosită brățara și cum ar putea fi refuzată

Potrivit mecanismului prezentat de Camera Deputaților, monitorizarea ar deveni regula când ordinul cuprinde interdicția de apropiere de victimă. Persoana protejată nu ar mai trebui să o ceară separat, dar ar putea refuza după ce primește explicații, printr-o declarație consemnată în scris. Propunerea nu privește, așadar, orice ordin, indiferent de măsurile pe care le conține.

Dispozitivul purtat pe corp, de regulă la gleznă, se montează agresorului. Persoana protejată primește un alt dispozitiv, care poate da alertă dacă acesta se apropie sub distanța stabilită prin ordin. Legea cere ca persoanei protejate să i se explice cum se folosește dispozitivul și care sunt limitele lui.

## Ce se întâmplă acum când este cerut un ordin de protecție

[Legea nr. 26/2024](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/279559) prevede că victima poate depune cererea pentru ordinul de protecție la judecătorie; o pot depune în numele ei și procurorul sau autoritatea competentă. Judecătoria soluționează cererea de urgență, în cel mult 72 de ore, iar poliția pune ordinul în aplicare imediat. Polițiștii pot emite și ordine de protecție provizorii.

Monitorizarea se face în condițiile [Legii nr. 146/2021](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/242354). Poliția supraveghează respectarea ordinului, iar montarea dispozitivului la agresor și predarea celui de alertare către persoana protejată sunt consemnate. Sistemul funcționează la nivel național din 1 octombrie 2024; proiectul anunțat ar schimba regula de folosire a lui, nu ar crea un sistem nou.

## Câte ordine au fost însoțite de monitorizare

Datele Poliției Române publicate de Camera Deputaților pentru primele șapte luni din 2026 arată 21.707 ordine în cele două categorii și 4.515 situații în care s-a aplicat monitorizarea electronică. Diferența dintre ele arată cât de des a fost folosit sistemul în acea perioadă, nu câte victime au refuzat: datele publicate nu împart cazurile după motivul pentru care nu s-a făcut monitorizarea.

| Tipul ordinului, România, ianuarie-iulie 2026 | Ordine emise | Monitorizări aplicate | Ponderea monitorizărilor |
| --- | --- | --- | --- |
| Provizoriu, emis de poliție | 11.659 | 2.509 | 21,5% |
| Emis de instanță | 10.048 | 2.006 | 20% |

Gorghiu a afirmat și că nicio femeie care a acceptat monitorizarea nu a fost ucisă. Datele publicate în comunicatul Camerei nu arată câte femei au fost monitorizate, în ce perioadă au fost urmărite sau câte decese au existat într-un grup comparabil. Afirmația rămâne una a deputatei, nu o măsură verificabilă din cifrele prezentate. Afirmația Alinei Gorghiu este redată de Agerpres la 30 octombrie 2026; în sursele oficiale consultate nu apare un tabel național care să lege, pentru fiecare caz de femicid, acceptarea monitorizării, existența ordinului, perioada monitorizării și rezultatul. Fără numărul exact al femeilor monitorizate, perioada analizată, definiția unui „sfârșit tragic”, numărul de decese din grupul comparabil și o evaluare cauzală, afirmația nu poate fi verificată independent din datele publicate și nu demonstrează singură eficiența brățării.

Comisia lucrează separat la un registru al agresorilor, prin care o persoană ar putea cere Poliției informații despre trecutul violent al unui posibil partener, potrivit anunțului făcut de Gorghiu. Pentru proiectul privind brățara sunt anunțate consultări, apoi avizarea și dezbaterea în Parlament. Nu a fost anunțată o dată pentru vot.