# Aina Clotet ajunge la festivalul de la Cannes cu filmul Viva. Povestea unei femei de 40 de ani

> Actrita catalana Aina Clotet ajunge la Cannes cu filmul Viva. Descopera povestea emotionanta a unei femei de 40 de ani care supravietuieste cancerului.

Publicat: 14 mai 2026, 13:17 · Actualizat: 23 iulie 2026, 10:42 · Autor: Gabriela Voicu · Categorie: [Entertainment](https://revistaioana.ro/articole/entertainment/index.html.md) · Pagina web: https://revistaioana.ro/aina-clotet-ajunge-la-festivalul-de-la-cannes-cu-filmul-viva-povestea-unei-femei-de-40-de-ani/ · Publicație: Revista Ioana

![Aina Clotet Cannes](https://revistaioana.ro/wp-content/uploads/2026/05/Aina-Clotet-Cannes-1778753857-1024x576.webp)

Ti s-a intamplat vreodata sa simti ca adevarata ta viata incepe abia dupa ce treci printr-o cumpana majora? Actrita catalana Aina Clotet a transformat exact aceasta emotie in debutul ei regizoral in lungmetraj. Filmul „Viva” a fost selectat in prestigioasa sectiune Critics’ Week de la Cannes, o veste care a facut-o sa se simta aproape ametita de necrezare.

## Cum a ajuns o actrita sa scrie propriile scenarii

Aina a descoperit actoria devreme. Avea doar 11 ani cand a primit primul ei rol in serialul TV3 „Estació d’enllaç”. Dar lucrurile s-au schimbat un deceniu mai tarziu, in timpul studiilor la celebra universitate Pompeu Fabra din Barcelona.

„Am început să scriu povești și am realizat în acel moment că mi-ar plăcea să regizez”, isi aminteste ea.

Numai ca drumul nu a fost atat de simplu pentru o femeie in industrie. „Dar acum 20 de ani, nu era atât de ușor să regizezi ca femeie. Aveam referințe precum Isabel Coixet, dar era totuși greu. Abia acum 10 ani, deja în anii mei treizeci, am început să văd regia ca pe o posibilitate.”

Si exact asa a inceput totul. A dezvoltat proiecte in paralel cu joburile de actrita, fara sa se grabeasca. „Am vrut să investesc mult timp în dezvoltarea poveștilor mele și să înțeleg cu adevărat ce voiam să explorez.”

## Despre frica de moarte si dorintele corpului

[Variety](https://variety.com/2026/film/global/aina-clotet-critics-week-title-viva-stories-about-women-1236745554/) a publicat de curand un material in care detaliaza actiunea din „Viva”. Facem cunostinta cu Nora, o femeie trecuta de 40 de ani, chiar in timpul unei mamografii. Parul inca ii creste dupa chimioterapie, iar chipul ei radiaza de acea lumina specifica cuiva care a supravietuit unui cosmar. Dar ecografia descopera ceva nou.

In loc sa se prabuseasca, Nora, care este om de stiinta, se arunca intr-o aventura pasionala si intr-o cercetare aprofundata despre schimbarile climatice.

Sa fim sincere, o astfel de abordare necesita mult curaj. Actrita marturiseste ca a cautat mult timp echilibrul perfect impreuna cu scenarista Valentina Viso, pe care o considera o colaboratoare „foarte importantă”.

„Sunt cu adevărat obsedată de ton. Găsesc că viața este un echilibru permanent de diferite genuri; trecem mereu de la dramă, umor, tensiune, frică… Îmi place foarte mult să le amestec pentru că o face să pară mai reală și te simți acolo cu personajele.”

Iar boala a fost pretextul narativ perfect pentru a sapa mai adanc in psihologia feminina. „Cu «Viva», am vrut să privim necesitatea umană de a vorbi despre sentimente și despre cele mai profunde frici ale noastre, care includ frica de singurătate și de moarte. Asta este ceea ce mișcă filmul. Dar am vrut ca filmul să aibă și o anumită lejeritate. Am vrut, si să explorăm această luptă pe care o avem între creierul și corpul nostru, între ceea ce simțim că este corect să facem și ceea ce corpul nostru dorește.”

„A vorbi despre cancer a fost cel mai bun mod pe care l-am găsit pentru a explora cea mai profundă frică a noastră”, adauga regizoarea. „Am vrut să începem filmul cu recuperarea ei recentă, dar și cu o umbră persistentă pentru că ea încă nu înțelesese sau nu era capabilă să înfrunte ideea de impermanență. Impermanența a fost unul dintre primele cuvinte care mi-au venit în minte când am început să lucrez la film. Am vrut să vorbesc despre cum nu poți lua viața de-a gata și cum lucrurile se schimbă continuu.”

## Femeile care isi spun propriile povesti

Intre noi fie vorba, un debut reusit are nevoie si de un sprijin tehnic solid. In timpul pandemiei de COVID-19, Aina l-a intalnit pe Edmon Roch de la Ikiru Films.

„Pentru mine, el era cel mai bun producător din Spania. Când ne-am întâlnit, era cea mai înțeleaptă, cea mai bine informată persoană, fiind în același timp umil și un om cu adevărat muncitor.”

„A fost cel mai bun producător pe care mi-l pot imagina. A fost alături de mine din prima zi, prin filmări și post-producție, respectându-mă mereu chiar și când nu era de acord cu mine. Îi sunt foarte recunoscătoare lui Edmon.”

La randul lui, Edmon Roch o considera pe Clotet o „voce unică” si spune ca a fost o „plăcere” sa lucreze impreuna. Producatorul a marturisit ca a „iubit” felul in care o descrie pe Nora: „un mod în care nu trebuie neapărat să fii de acord cu ea, dar o înțelegi.”

„Am crezut că acest lucru a fost cheie pentru a face filmul real. Există multă adevăr în povestea care este spusă, în relația cu părinții ei, cu alți bărbați, cu mediul ei… Filmul este, si despre ceea ce se întâmplă cu clima astăzi, dar fără a fi nevoie să facem din asta un subiect prea mare. Ea se asigură doar că aceste elemente sunt în jurul nostru.”

Din aceasta colaborare s-a nascut si casa ei de productie, Funicular Films. „Am intrat în co-producție cu Edmon, ceea ce a fost foarte natural și ușor. A produce este un lucru foarte organic pentru mine, și acum că Funicular a crescut, aș vrea să pot face alte proiecte cu talente pe care le cunosc și să le ajut în viitor.”

Aina nu a uitat de unde a plecat. „Cannes a fost mereu un vis pentru mine ca actriță, un vis pe care credeam că s-ar putea să nu-l ating niciodată. Cu acest film, totuși, m-am gândit că ar trebui să încerc. Am o echipă uimitoare în jurul meu, și toți au fost mari susținători ai filmului, oameni care mă împingeau să o fac, chiar dacă șansele de a intra erau mici. Când ne-au sunat să ne spună că suntem pe lista scurtă, a fost deja o nebunie. Însemna că văzuseră filmul și se gândeau la el.”

Iar concluzia ei despre locul femeilor in cinema este extrem de clara (si relevanta si pentru publicul de la noi, unde vedem tot mai multe regizoare curajoase care aduc subiecte reale pe marile ecrane). „Femeile regizează din ce în ce mai mult, creștem și îmbătrânim, și suntem la conducerea propriilor noastre povești. Încă vreau să văd mai multe povești despre femei la cincizeci, șaizeci, șaptezeci de ani… Încă ne lipsesc atât de multe povești despre femei. Avem atât de multe de spus. Sunt bucuroasă să fac parte din acea schimbare.”

Pana la urma, munca ei deja si-a dovedit valoarea. Primul ei efort regizoral, serialul „This Is Not Sweden”, a rulat la festivalul Canneseries in 2024 si i-a adus premiul pentru cea mai buna interpretare.