Pentru multe femei, menstruația nu e doar o perioadă „neplăcută”. E o experiență dureroasă, epuizantă, uneori invalidantă. Nu e o exagerare. Crampele puternice, oboseala extremă, stările de leșin sau durerile care nu cedează nici la calmante nu sunt normale – dar au fost normalizate cultural. De cele mai multe ori, ne spunem „așa e la toate”, „asta înseamnă să fii femeie”, „o să treacă”.
Dar nu e întotdeauna așa. Există o limită între disconfortul menstrual obișnuit și durerea care ar trebui investigată. Să înveți să o recunoști face diferența dintre o viață trăită cu spaimă, lună de lună, și o viață în care ai control, claritate și soluții reale.
Ce este durerea menstruală și cum se manifestă?
Durerea menstruală (denumită medical dismenoree) apare atunci când mușchii uterului se contractă pentru a elimina mucoasa endometrială. Aceste contracții sunt normale, dar în unele cazuri pot deveni excesive și dureroase.
Durerea poate fi:
-
Localizată în zona inferioară a abdomenului, sub formă de crampe intense
-
Iradiată spre zona lombară sau partea superioară a coapselor
-
Însoțită de simptome precum greață, diaree, amețeli sau dureri de cap
Durerea începe, de obicei, cu 1–2 zile înainte de menstruație și poate dura 2–3 zile.
Când este considerată normală?
Durerea menstruală este considerată fiziologică (normală) atunci când:
-
apare în primii 1–2 ani de la debutul menstruației,
-
este moderată și cedează la antiinflamatoare uzuale (ibuprofen, naproxen),
-
nu împiedică activitățile zilnice obișnuite,
-
nu este însoțită de sângerări abundente sau simptome digestive severe,
-
nu se agravează de la o lună la alta.
În aceste cazuri, durerea poate fi gestionată cu schimbări de stil de viață, suplimente, comprese calde sau medicamente ocazionale.
Ce înseamnă durerea menstruală secundară?
Când durerea apare la ani buni după ce ciclul menstrual s-a stabilizat, se agravează în timp sau este însoțită de simptome care îți afectează calitatea vieții, poate indica o afecțiune ginecologică subiacentă.
Cea mai frecventă cauză a dismenoreei secundare este endometrioza. Dar nu e singura.
Semnale de alarmă care NU trebuie ignorate
-
Durerea nu cedează nici după calmante puternice
-
Crampele sunt atât de intense încât nu poți sta în picioare
-
Ai greață, vărsături sau episoade de leșin în timpul menstruației
-
Menstruația vine cu cheaguri mari, abundente
-
Sângerarea durează peste 7 zile sau e imprevizibilă
-
Ai avut un ciclu regulat și brusc apar dureri intense
Dacă recunoști aceste semnale, e momentul să consulți un medic ginecolog. Nu e exagerare, nu e răsfăț. E prevenție și respect față de propriul corp.
Ce afecțiuni pot sta în spatele durerii menstruale intense?
Endometrioza
O afecțiune în care țesutul similar cu cel endometrial crește în afara uterului, provocând inflamații, aderențe și dureri severe. Nu apare doar în timpul menstruației – poate cauza dureri la ovulație, în timpul actului sexual, la urinare sau defecație.
Se estimează că 1 din 10 femei are endometrioză, dar diagnosticul e adesea întârziat cu ani.
Fibromul uterin
Tumori benigne care pot apărea în peretele uterului. Pot duce la sângerări abundente și dureri puternice, mai ales dacă au dimensiuni mari sau sunt localizate strategic.
Boala inflamatorie pelvină (BIP)
O infecție bacteriană netratată care afectează uterul, trompele uterine și ovarele. Poate debuta cu dureri în timpul menstruației și, netratată, duce la infertilitate.
Adenomioza
Când mucoasa endometrială pătrunde în peretele muscular al uterului. Se manifestă prin menstruații dureroase, grele și balonare accentuată.
Chisturi ovariene
Unele chisturi pot provoca durere intensă în timpul menstruației sau ovulației. Majoritatea sunt benigne, dar unele necesită tratament sau supraveghere atentă.
Ce opțiuni ai pentru calmarea durerii?
Medicamente antiinflamatoare
Ibuprofen, ketoprofen, naproxen – funcționează cel mai bine dacă sunt luate cu 1–2 zile înainte de apariția sângerării, nu după. Blochează producția de prostaglandine – substanțele care declanșează contracțiile uterine.
Anticoncepționalele hormonale
Pilulele, plasturii, inelul vaginal sau implantul hormonal pot regla ciclul și reduce intensitatea menstruației. Uneori, se prescriu pentru a trata endometrioza sau sindromul premenstrual sever.
Suplimente naturale
-
Magneziu – ajută la relaxarea musculară
-
Vitamina B6 – reglează activitatea hormonală
-
Omega 3 – are efect antiinflamator
-
Ghimbirul – calmant natural pentru greață și durere
Remedii non-medicamentoase
-
comprese calde pe abdomen
-
băi calde cu sare Epsom
-
exerciții de stretching ușor sau yoga
-
masaj abdominal cu ulei de lavandă sau mentă
Când devine durerea un obstacol real în viață?
Durerea menstruală este prea intensă atunci când:
-
lipsești constant de la muncă sau școală
-
îți afectează somnul, dispoziția, relațiile personale
-
îți creează anxietate anticipativă în fiecare lună
-
nu te mai poți concentra la activitățile zilnice
În astfel de cazuri, nu este vorba doar despre un „disconfort lunar”. Este o condiție medicală care are nevoie de diagnostic și tratament.
Ce investigații sunt recomandate?
Un consult ginecologic complet ar trebui să includă:
-
ecografie transvaginală
-
test Papanicolau (dacă este cazul)
-
analize hormonale
-
RMN sau laparoscopie exploratorie (pentru suspiciuni de endometrioză)
Este important să fii sinceră cu medicul tău despre simptome, intensitatea durerii și impactul asupra vieții de zi cu zi. Fără rușine, fără reținere.
Ce NU funcționează, deși se spune că ajută
-
„Să te obișnuiești cu durerea” – nu tratează cauza, doar o împinge în fundal
-
„Să bei lapte cald” sau „să mănânci dulce” – nu calmează contracțiile uterine
-
„Să faci mai mult sport” – ajută în unele cazuri, dar nu e soluție universală
-
„Să naști și o să se regleze” – un mit periculos. Nu toate durerile dispar după naștere
-
„Să iei calmante la întâmplare” – poate masca simptomele unei afecțiuni grave
Cât de frecvente sunt durerile menstruale severe?
Studiile arată că peste 50% dintre femei au experimentat cel puțin o dată crampe menstruale severe. Dintre acestea, aproximativ 10–15% au dureri invalidante, care le afectează funcționarea normală.
Din păcate, multe aleg să sufere în tăcere din cauza stigmatului social sau a lipsei de informare.
Ce poți face chiar de luna viitoare?
-
Ține un jurnal menstrual – notează zilele de durere, intensitatea, simptomele asociate
-
Discută deschis cu medicul tău – insistă dacă simți că nu ești ascultată
-
Caută sprijin în comunități online – nu ești singură
-
Nu aștepta ani de zile până la un diagnostic – timpul contează
-
Explorează metodele care funcționează pentru tine – fiecare corp reacționează diferit
Concluzie: nu mai normaliza ce nu e normal
Durerea menstruală NU e un test de rezistență. Nu e un „preț” pe care trebuie să-l plătești lună de lună. E un simptom care merită atenție, empatie și intervenție.
Corpul tău îți vorbește. Uneori șoptit, alteori cu durere. Ascultă-l. Învață-l. Cere ajutor. Și nu lăsa pe nimeni – nici sistemul medical, nici societatea – să-ți spună că exagerezi.